Pentru Facturare si Gestiune recomandam Smart Bill. Incerci GRATUIT!
Potrivit Codului Fiscal, costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafonul deductibil, sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul stabilită.
Baza de calcul utilizată pentru stabilirea costurilor excedentare ale îndatorării, deductibile la calculul rezultatului fiscal, o reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală, determinate.
În condițiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, costurile excedentare ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de referință și se reportează.
Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro calculat la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz.
Exemplu: Societățile A și B sunt asociate în sensul că societatea A deține direct 50% din capitalul societății B. Societatea A acordă un împrumut societății B, în sumă de 500.000.000 lei, pentru finanțarea activității acesteia. Societatea B calculează, declară și plătește impozitul pe profit trimestrial. Cursul de schimb comunicat de BNR pentru ultima zi a anului fiscal este 4,6 lei/euro.
Societatea B prezintă următoarea situație, la sfârșitul anului fiscal:
Veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile = 200.000.000 lei, din care:
- venituri din dobânzi = 150.000 lei
Cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile = 180.000.000 lei, din care:
- cheltuieli cu dobânzile = 25.000.000 lei
Venituri neimpozabile = 200.000 lei
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 3.200.000 lei
Cost excedentar al indatorarii (25.000.000 – 150.000) = 24.850.000 lei
Amortizarea fiscala = 300.000 lei
Pentru determinarea nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobânzile la societatea B se parcurg următoarele etape:
- Potrivit art. 401 pct. 2 din Codul fiscal, costurile excedentare ale îndatorării reprezintă suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente dobânzilor din punct de vedere economic pe care le primește contribuabilul.
Astfel, în cazul prezentat, costul excedentar al îndatorării este:
25.000.000 – 150.000 = 24.850.000 lei
- Potrivit art. 402, alin. (1) din Codul fiscal, costurile excedentare ale îndatorării, care depășesc plafonul deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul stabilită conform algoritmului prevăzut la art. 402 alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, costul excedentar al îndatorării în sumă de 24.850.000 lei este deductibil până la plafonul reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, respectiv până la suma de 920.000 lei utilizând cursul de schimb de 4,6 lei/euro.
Prin urmare:
– suma de 920.000 lei este deductibilă integral și
– partea din costul excedentar al îndatorării de 24.850.000 lei, ce depășește plafonul de 920.000 lei, respectiv suma de 23.930.000 lei, este dedusă limitat până la nivelul a 10% din baza de calcul, stabilită potrivit legii.
Potrivit art. 402 alin. (2) din Codul fiscal baza de calcul este:
Baza de calcul = Venituri – Cheltuieli – Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Costurile excedentare ale îndatorării + Amortizare fiscală
Baza de calcul = 200.000.000 – 180.000.000 – 200.000 + 3.200.000 + 24.850.000 + 300.000 = 48.150.000 lei
Se determină nivelul de deducere al costului excedentar în funcție de baza de calcul, astfel:
48.150.000 x 10% = 4.815.000 lei
Întrucât partea din costul excedentar al îndatorării rămasă după scăderea plafonului deductibil în sumă de 23.930.000 lei este peste limita de 4.815.000 lei, în perioada de calcul, costul excedentar al îndatorării deductibil este 4.815.000 lei.
Diferența dintre 23.930.000 lei și 4.815.000 lei, respectiv suma de 19.115.000 lei, se reportează pentru perioada următoare, fiind dedusă prin aplicarea aceleiași reguli de calcul.
Sursa: Hotărârea nr. 354/2018
